Apa în viaţa noastră, o nouă experienţă de cercetare documentară
Sunt ani buni deja, de când elevii claselor bilingve din cadrul colegiului nostru aşteaptă cu nerăbdare o experienţă despre care se povesteşte din promoţie în promoţie: excursia de cercetare documentară, tradiţie a claselor de turism bilingv-franceză. Anul acesta şcolar, folosindu-ne de prima vacanţă, ne-am pornit la drum într-o zi superbă de toamnă, cu vreme frumoasă şi culori înnebunitoare care ne-au urmărit peste tot ca lumina unei veri indiene.
În fiecare an, mă întreb ce ar putea fi mai interesant decât ceea ce am văzut sau am cercetat deja şi, ca de fiecare dată, experienţa excursiei mi-a dovedit că fiecare itinerar se adevereşte inedit şi demn de trezirea profundă a interesului.
Prima zi a fost densă. Pentru a putea observa importanţa strategică a hidrocentralelor electrice în dezvoltarea industriei ţării noastre, ne-am oprit la Cândeşti şi am văzut barajul Siriu. Am înţeles în ce măsură apa poate fi o sursă de energie importantă în România, potenţialul de dezvoltare a producerii de hidroenergie, dar şi dificultăţile cu care se confruntă specialiştii din domeniu. În drum spre Tuşnad, am admirat tot ceea ce tărâmul acesta are să ne ofere în frumuseţe şi potenţial turistic. Munţii şi pădurile de foioase cu frenezia culorilor de sfârşit de octombrie, ne îmbiau să rămânem. Tuşnadul, l-am regăsit la fel de frumos ca privelişti, cu aer curat pe care îl simţi până în străfundul fiinţei. Am fost întâmpinaţi la Centrul de Tratament de la Hotelul Tuşnad. Am ascultat explicaţiile despre calităţile terapeutice ale apei celebre în zonă, dar am şi încercat-o, gustând-o şi am avut oportunitatea să înţelegem mai bine criteriile recomandării unui anumit tratament balnear. Am observant în schimb, cu tristeţe, că potenţialul turistic balnear din ţara noastră nu este utilizat la justa sa valoare şi că lipsa investiţiilor în tehnologie modernă îşi face simţită prezenţa.
Pentru ca ziua să se termine într-o notă veselă, ultimul obiectiv a fost turul fabricii de bere Csiki Sӧr, loc interesant de văzut şi exemplu excelent de afacere profitabilă graţie unor tehnici de marketing speciale. Am ascultat cu atenţie ce înseamnă specificul unei ape folosite în fabricarea berii, care sunt calităţile acesteia şi importanţa procesului de filtrare pentru a avea o apă potrivită pentru producţie. Boutique-ul cochet de suveniruri, unele alcoolizate, altele nu, a fost loc de popas menit să ne minunăm de ce poate inventa mintea omului cu neobişnuită creativitate şi cum poţi dezvota o afacere profitabilă.
Dezmeticiţi cu greu în zori, însă urmăriţi de vremea la fel de frumoasă, ne-am îndreptat către Corabia Doripesco, creatorul brandului Delta din Carpaţi, afacere în domeniul piscicol, fermă piscicolă cu linie de procesare şi distribuţie, restaurant şi propunător de activităţi de agrement de tip pescuit şi birdwatching, recunoscute la nivel naţional şi internaţional. Ne-a plăcut energia şi forţa de convingere a unui manager bine pregătit, cu o experienţă vastă, dar şi cu o carismă pe măsură.
A doua parte a zilei, ne-a purtat paşii către alte vremuri, spre Moara de apă din Ohaba, ultima moară acţionată prin forţa apei din Ţara Făgăraşului şi Vâltorile de la Lisa, complex funcţional de vâltori pentru procesarea lânii în mod tradiţional. Fiecare vizită de genul ultimelor două îmi reaminteşte mereu ce mă impresionează cel mai mult în ţara noastră : faptul că încă mai găseşti locuri ca acestea, unde poţi retrăi imagini din ograda bunicilor, senzaţii similare celor prustiene: mângâierea apei care ţi se strecoară printre degete, atingerea blândă a lemnului care nu va putea niciodată fi înlocuită de metal sau beton, priveliştea plină de culori şi, în special, liniştea, liniştea produndă!
Penultima zi, la Bucureşti, am (re)trăit experienţa băncilor de lemn din aula unei facultăţi, de data aceasta Facultatea de Geografie şi am asistat la o prelegere despre dezastrele naturale produse de apă, statistici, cauze, soluţii, urmată de o dezbatere pornind de la întrebările curioşilor de toate vârstele. Plimbarea prin Cişmigiu şi pe cheiurile Dâmboviţei a fost prilej pentru profesorul de geografie să ne vorbească despre ceea ce omul poate transforma şi cum poate folosi apa în scopuri de agrement.
Muzeul Mina cu spectacolul său inovativ pe care îl propune ca experienţă senzorială imersivă, a fost plăcerea după-amiezii târzii. Tăcuţi, am urmărit imersiunea în apă şi specificul lumii marine proiectate în imagini, dar şi matafora imersiunii în artă prin descompunerea şi recompunerea unor tablouri celebre ale pictorului Gustav Klimt. « Sărutul » său rămâne pentru mine o imagine delicată, atât de sugestiv alăturată, de data aceasta, ideii de apă ca simbol al fluidităţii şi al emoţiilor.
Obosiţi, dar încântaţi, am întâmpinat ultima zi şi drumul către Ecluza Cernavodă. Am regăsit acolo un inginer dintr-aceia de şcoală veche, bine pregătit şi omenos, care ne-a întâmpinat cu plăcere şi care a răspuns răbdător la toate întrebările noastre. Este un adevarat spectacol să ai şansa de a urmări pregătirea şi deschiderea ecluzei pentru trecerea ambarcaţiunilor şi ne-am bucurat să auzim că este un punct strategic profitabil pentru transportul naval din România.
Techirghiolul şi Sanatoriul său Balnear şi de Recuperare ne-au întâmpinat cu primele picături de ploaie, dar a fost plăcut şi interesant să ascultăm prezentarea unei asistente-şef cu mare experienţă şi dar în a vorbi cu oamenii. Am admirat dimensiunea centrului, curăţenia, buna organizare şi profesionalismul. Faptul că au capacitatea ocupată 100% până în anul 2025, spune totul.
Ultima vizită, cea de la depozitul Aquaphor din Constanţa, producator de filtre de apă de uz casnic şi industrial, a fost o lecţie interesantă de chimie. Am vorbit despre dedurizare şi filtrare, despre realizarea acestora cu ultimele mijloace şi materiale propuse de noua tehnologie şi despre cât de importantă este hidratarea pentru corpul nostru şi consumul de apă de calitate.
Drumul spre casă l-am regăsit cu bucuria şi nerăbdarea călătorului obosit, dar împlinit că a realizat ce şi-a propus.
Constantin Nicoleta Simona, Colegiul Economic « Virgil Madgearu »
Profesor de limba franceza şi coordonatorul Modulului de Studiu Interdisciplinar cu tema « L’eau dans nos vies »
