Scriem aceste rânduri gândindu-ne la frumuseţea interculturalului şi a lucrurilor formidabile pe care le-am învǎţat în proiectul « Art et Culture » alǎturi de adolescenţii din Feurs, membri ai Maison des Jeunes et de la Culture. Iatǎ câteva precizǎri despre ceea ce s-a întâmplat în cea de-a patra etapǎ a proiectului franco-român, desfǎşuratǎ între 3 şi 11 noiembrie 2012 în Franţa. Timp de 2 zile românii au fost cazaţi în familiile tinerilor francezi pentru a putea descoperi şi trǎi din plin maniera à la française : organizarea şi amenajarea caselor, mesele şi felurile de mâncare, tradiţiile specifice familiei. Celelalte 6 zile, francezii şi românii le-au petrecut împreunǎ la hanul Jay, lângǎ localitatea Boën, departamentul Loire.
În ziua sosirii noastre, tinerii francezi ne-au fǎcut o primire specialǎ la MJC, cu feluri de mâncare pregǎtite de ei inşişi : tarte, salate, plǎcinte, bunǎtǎţi care ne-au fǎcut sǎ uitǎm de oboseala cǎlǎtoriei pe deasupra Europei. Directori, membri din administraţia MJC şi organizatori ai proiectului au venit sǎ ne cunoascǎ şi sǎ ne ureze « Bun venit ». Au fost de ajuns o primire cǎlduroasǎ şi nişte feţe zâmbitoare pentru a ne simţi în largul nostru, ca şi cum ne-am fi cunoscut de-o veşnicie. Aceeaşi întâmpinare ne-au fǎcut-o cei de la primǎria din Feurs. Primarul însuşi a stat de vorbǎ cu echipele din cele douǎ ţǎri partenere ; evocând prietenia îndelungatǎ dintre români şi francezi, am descoperit cǎ celebrul general Henri Berthelot era din regiunea Feurs… iatǎ-ne, aşadar, legaţi în mod indestructibil de o istorie comunǎ...
Apoi a început aventura interculturalǎ: primele contacte ale tinerilor noştri cu familiile din Feurs, iar noi profesorii, cu gǎzduirea impecabilǎ a animatorilor francezi - case cu mai multe etaje, perfect echipate, cochete şi primitoare. Ai fi spus cǎ sunt o oazǎ de calm, de linişte şi ordine, un altfel de viaţǎ diferitǎ de ceea ce trǎim în marile oraşe, ca Galaţiul nostru betonat, cu trafic de maşini şi zgomote insuportabile la orele de vârf.
Dupǎ experienţa din familii, am plecat cu toţii, români şi francezi, ca sǎ ne cazǎm la hanul Jay, lângǎ Boën, un loc inteligent ales care ne-a permis sǎ ne desfǎşurǎm mai multe tipuri de activitǎţi: sǎ servim mesele impreunǎ, sǎ ne adunǎm seara la jocuri (concursuri, jocul trǎsurii, jocul obiectelor, mim), sǎ dansǎm, sǎ facem evaluǎri ale parcursului zilei într-o salǎ mare cu decoraţiuni în care se împleteau tradiţia şi modernitatea. Conform unui program bine structurat dinainte, tinerii au putut sǎ împǎrtǎşeasca totul. E adevǎrat cǎ românii nu se aşteptau sǎ facǎ şi treburi gospodǎreşti – sǎ gǎteascǎ, sǎ pregǎteascǎ masa şi sǎ o strângǎ, sǎ spele vasele - dar cum totul se fǎcea în echipe mixte, au înţeles şi acceptat viziunea proiectului de a-i apropia pe tineri, de a-i face sǎ trǎiascǎ împreunǎ. Şi toate aceste lucruri au scos la ivealǎ diferenţele culturale. Concluzia pe care toţi tinerii au tras-o : sǎ pui întrebǎri poate fi vital pentru a reuşi sǎ convieţuieşti, pentru a putea accepta şi înţelege diferenţele. Trei dupǎ amieze, rezervate atelierului de cântec, i-au fǎcut pe români şi francezi sǎ vibreze împreunǎ. Unii dintre ei au fost exemplul perfect : comportament solidar şi atent la nevoile celuilalt, cuvinte politicoase şi mereu adaptate situaţiei de comunicare. Au fost şi alţii care, în contact direct cu diferenţele sociale, au reacţionat instinctiv : au fost mai degrabǎ declarativi conform stereotipurilor, prejudecǎţilor şi obiceiurilor din ţara lor natalǎ.
În cadrul proiectului nostru intercultural, mamele adolescenţilor francezi s-au implicat foarte mult: au pregǎtit primirea noastrǎ, mâncǎrurile, au oferit un spaţiu potrivit unui strǎin care venea sǎ trǎiascǎ pentru câteva zile în familia sa. Au fost atente la toate detaliile astfel încât tinerii români au avut parte de momente de convivialitate de neuitat.
În Franţa, românii au învǎţat sǎ gǎteascǎ feluri de mâncare tipic frantuzeşti, lucru perfect integrat în programul jurnalier al proiectului de cǎtre partea francezǎ. Ni s-a propus un concurs Master Chef în echipe mixte ; din acest punct de vedere, întâlnirea cu francezii ne-a facut sǎ observǎm şi sǎ reflectǎm la faptul cǎ, graţie timpului petrecut împreunǎ, putem ajunge la unitate în diversitate.
